Interviu cu VOICU, designer Nord Arin. Despre inspirație, autenticitate și căutarea sensului în designul de mobilier

Dacă ne urmărești de ceva timp sau te-ai întâlnit cu piesele noastre de mobilier la târguri și expoziții de design, sunt șanse mari să fi auzit de VOICU, tânărul designer care semnează o bună parte dintre creațiile Nord Arin.  

Ca reprezentant al celei de-a cincea generații care continuă tradiția valorificării lemnului în piese de mobilier la Nord Arin, VOICU duce mai departe moștenirea familiei sale cu un aport de expresivitate și rafinament contemporan. În ultimii ani, VOICU a reușit, alături de tatăl său, Viorel Crețu, să traseze un nou limbaj de design pentru produsele companiei, recognoscibil și apreciat la nivel internațional. 

Cu o intuiție artistică ascuțită și cu un simț fin al realității din lumea arhitecturii și a designului de interior, VOICU reușește să creeze piese de mobilier care răspund nevoilor estetice și funcționale ale spațiilor de locuit contemporane. Prin stilul minimalist care îl caracterizează, designerul Nord Arin reușește să anticipeze acele tendințe care devin principii de design și idealuri estetice cu caracter permanent în casele noastre.

Biografie VOICU

Absolvent al Facultății de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (2025) și al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, specializarea Design (2018), VOICU îmbină cu tenacitate cele două domenii de care este pasionat - designul de produs și arhitectura.Pasiunea pentru creație, pentru lemn și pentru a construi de la zero i-a fost, fără îndoială, insuflată din copilărie, de la bunicul și tatăl său, ghidându-i mai apoi pașii către decizia firească de a-și urma studiile în aceste domenii creative. 

Portofoliul său cuprinde piese de mobilier de referință în portofoliul Nord Arin, care în ultimii șapte ani au fost o prezență constantă la târguri de design de renume din Milano, New York, Dubai, Paris și București. 

În România, creațiile lui VOICU au fost apreciate de publicul de specialitate în cadrul Romanian Design Week (în 2020 - Banca LUNA și 2025 - Barul Beams), fiind piese de mobilier reprezentative pentru designul contemporan autohton. 

De asemenea, în 2022, scaunul Compas desenat de VOICU a fost distins cu premiul pentru „Cel mai bun obiect de design al anului” în cadrul Galei Oh, DA! Ingeniosul obiect are ca inspirație nimic altceva decât instrumentul de trasare a cercurilor pe care cu toții l-am folosit la un moment dat la școală.

Creațiile semnate de VOICU sunt piese de mobilier în linii curate, cu siluete sculpturale, care stârnesc emoție prin simbolism, simplitate rafinată, texturi subtile și detalii artizanale - însă mai multe despre stilul său și ce îl inspiră în munca sa, aflăm chiar de la sursă.

Astăzi îl cunoaștem mai bine pe VOICU, designerul și omul din spatele creionului.

1. Ce te inspiră cel mai des în proiectele tale de design și arhitectură? Ai un stil arhitectural sau un curent artistic în care te regăsești în mod special?

R: Cred că inspirația e ceva ce vine o dată cu munca și cunoașterea. 

Există adeseori mitul acesta al inspirației artistice care te lovește deodată ca un fulger când te aștepți mai puțin, și tot atunci vii cu cele mai inovatoare și remarcabile idei și concepte, desprinse parcă din vreo înaltă sferă a gândirii la care au acces doar artiștii.

Adevărul e că momentele astea sunt rare și de obicei apar ca un rezultat al acumulării de cunoștințe și al efortului de conceptualizare. Respectiv, orice obiect la care ești expus poate fi o sursă pentru acea inspirație, dacă ai reușit să construiești o cultură estetică și funcțională, și să acumulezi tehnici de redare suficiente prin care ulterior să expui ce dorești. O creangă poate deveni un picior de masă, un compas poate deveni un scaun, o grindă de lemn poate deveni o comodă, etc.

Cât despre un anumit stil arhitectural, sau curent artistic, nu prea m-am gândit activ la asta. Cred că devine din ce în ce mai greu de încadrat cu exactitate cam orice produs artistic sau decorativ într-o anumită “cutie” și de pus o etichetă pe el în zilele noastre, în condițiile în care apar din ce în ce mai multe combinații de genuri, de idei, de obiecte, de materiale. E destul de eclectic totul.

Încerc pe cât posibil să vin cu obiecte decorative, funcționale și relevante, care își au rădăcinile în contextul estetic actual, fie că e vorba de design contemporan, modern, parametric, organic sau minimalist, dar care să țină cont și de un context cultural local. 

E ceva ce Kenneth Frampton a definit ca fiind „regionalism critic”, în contextul unei arhitecturi ancorate în vremurile noastre, dar care să nu fie disociată și indiferentă de locul în care ea ar trebui să se nască, ci să devină o extensie în timp a expresiei locale.

Încerc pe cât posibil să vin cu obiecte decorative, funcționale și relevante, care își au rădăcinile în contextul estetic actual, fie că e vorba de design contemporan, modern, parametric, organic sau minimalist, dar care să țină cont și de un context cultural local.

2. În ce mod simți că ajută background-ul în arhitectură atunci când creezi o piesă de nouă de mobilier?

R: Consider că proiectarea și cunoașterea arhitecturii constituie o bază bună de cunoștințe cam pentru oricine lucrează în orice domeniu conex arhitecturii. Și cum arhitectura constituie 90% din ce ne înconjoară, arhitecții pot fi destul de versatili în ceea ce privește restul domeniilor ce au legătură estetica și funcționalitatea. 

Cam orice obiect decorativ, incluzând aici mobilierul, și-a avut de-a lungul istoriei originea vizuală și funcțională în curente care au apărut prima dată ca  arhitectură. Că vorbim de baroc, rococo, romantism, neoclasicism, modernism sau postmodernism, toate au apărut mai întâi ca niște curente arhitecturale sau artistice, ca mai apoi să se transpună, păstrând scara, în ceea ce numim astăzi „design”. 

Prin prisma complexității ei, ținând cont de aspectele ce țin de stabilitate, utilitate și estetică care trebuie armonizate, arhitectura esențializată și redusă la o scară mai aproape de cea umană, devine mobilier. 

În concluzie, aș putea spune că un background în arhitectură mă ajută direct să gândesc obiecte de mobilier mai bine și mai eficient, și care să aibă sens din toate punctele de vedere: nu doar estetic, funcțional sau al rezistenței, ci toate împreună. Dacă Brâncuși spunea că arhitectura este sculptură locuită, atunci mobila este arhitectura pe care stai, dormi și mănânci. Pe care trăiești.

Dacă Brâncuși spunea că arhitectura este sculptură locuită, atunci mobila este arhitectura pe care stai, dormi și mănânci. Pe care trăiești.

3. Știm că latura ta creativă se manifestă și în muzică. Unde ai învățat să cânți la chitară? Este muzica o altă sursă de inspirație pentru tine sau mai curând o modalitate de deconectare?

R: Am învățat prima dată să cânt când eram la începutul liceului, pe la 15 ani, într-un moment în care cântatul la chitară era un lucru destul de hip. Am făcut asta în Piatra Neamț, într-un studio și sală de repetiție, cu un om care a ajuns între timp să-mi fie prieten și mentor. 

Am tot cântat în diferite trupe genuri ca rock, metal sau hip-hop, adică ceea ce ascultam la momentul respectiv, și mai cânt până în ziua de azi. E mai mult o activitate pentru timpul meu liber care mă ajută să mă deconectez și să pun pe pauză ritmul cotidian.

4. Ai crescut într-o familie în care prelucrarea lemnului a fost ridicată la rang de artă și fără îndoială acest lucru a avut un impact semnificativ în formarea ta ulterioară. Care sunt primele tale amintiri legate de lucrul cu lemnul?

R: Cred că printre primele amintiri erau când mă cățăram pe stivele de cherestea din curtea fabricii și îmi intrau așchii în palme, și încercam după să mi le scot singur sau ajutat de bunica. 

Și îmi mai amintesc cum făceam săbii sau diverse arme din lemn la utilajele din fabrică, fie pentru mine, fie ca să mă joc cu copiii din sat de-a duelul. Nu știu cât m-a ajutat asta la mobilă, dar atunci a fost distractiv.

5. Nord Arin este o afacere de familie, iar ingeniozitatea, creativitatea și pasiunea pentru a construi lucruri trainice au fost transmise din generație în generație. Care este cea mai valoroasă lecție primită de la bunicul și tatăl tău?

R: Nu știu dacă pot pune punctul pe o anumită lecție primită de la bunicul sau tatăl meu ca fiind cea mai valoroasă. Am avut și am de învățat enorm de multe. La tata și bunicul am văzut o forță de muncă extraordinară și o voință imensă de a construi și de a excela pe plan profesional, dar și de a-i ajuta pe alții și a fi alături de cei apropiați. 

Dar nu doar de la tata sau bunicul, am învățat și de la mama, la care am văzut răbdare, compasiune, înțelegere și înțelepciune, de la sora mea, prietenii mei, etc.  Sunt foarte recunoscător pentru familia în care m-am născut, și da, consider că sunt privilegiat din acest punct de vedere. 

6. Îți mai amintești prima piesă de mobilier creată? Ce vârstă aveai atunci?

Da. Prima piesă de mobilier la a cărei proiectare am participat a fost prima iterație a colecției Beams, un bufet sau o comodă TV. Aveam 19 ani și nu știam să folosesc niciun soft de proiectare, așa că m-am apucat să desenez la mână. Practic, primele desene tehnice de la Beams erau desenate la planșetă, cu creion, teu și echer.

7. Dar produsul cel mai complex din punct de vedere al execuției?

R: Ar fi mai multe. Sunt două piese care se produc și acum: bufetul Elite (la care a durat aproximativ trei luni doar definitivarea proiectului) și o masă de dining în curs de execuție, cu numele prototipului “S”, care deocamdată nu știm când va fi gata. 

Îmi vine în minte și un concept pentru un corp de mobilier cu o bază deosebit de complexă, pentru care am fost nevoit să pun mâna pe niște programe diferite de tot ce știam până atunci, și la care am stat vreo săptămână doar să o sculptez 3D. 

Țin foarte mult la aceste proiecte în curs de execuție, și chiar îmi doresc să le văd realizate.

8. Cât durează, în medie, călătoria unui produs nou de la idee/ concept până la momentul în care produsul intră în faza de producție? Cum îți dai seama că ai ajuns la forma ideală a produsului?

R: Aici diferă iar în funcție de complexitate. În general, nu durează mai puțin de 2-3 luni de la prima idee până în punctul în care produsul respectiv e gata de prima livrare, asta dacă vorbim despre un concept simplu de implementat. 

În funcție de complexitate, poate dura și ani de zile, și asta nu atât din cauza vitezei procesului de fabricație, ci a descoperirii tehnologiilor și tehnicilor necesare ca să-l poată face fezabil.

9. Care este etapa procesului de creație care consumă cele mai multe resurse (de timp, creative), din punctul tău de vedere? Ce îți aduce cea mai mare satisfacție în munca ta?

R: Din nou, depinde și aici. Poate fi aici etapa de definitivare a conceptului (deși se întâmplă în general mai rar, și doar în cazul unor produse mai complexe), de proiectare tehnică (din nou, diferă în funcție de complexitate) sau, în cele mai multe cazuri, procesul efectiv de producție a prototipului și îmbunătățirea lui ulterioară pentru a putea fi comercializat ulterior. 

Practic, ce durează cel mai mult e acea etapă de trial-and-error până la găsirea unui obiect de mobilier adecvat din toate punctele de vedere: estetic, funcțional și rezistent.

10. Limbajul de design Nord Arin a evoluat mult de-a lungul anilor, iar tu, alături de tatăl tău, ai avut un cuvânt important de spus în această evoluție. Cum ai defini stilul de design care te reprezintă cel mai bine?

R: Nu știu dacă aș putea pune degetul pe un cuvânt și să-mi atribui ulterior acel cuvânt ca fiind stilul de design. Dar cred că o sumă de cuvinte potrivite ar putea fi aici “contemporan, relevant, nișat”, poate chiar  „experimental”, și, îmi mai place să cred - “atemporal”.

Încerc, de fiecare dată când mă apropii de finalul unui proiect, să mă întreb: “Mi-aș pune așa ceva în casă? M-aș uita la asta admirativ? Și chiar dacă devine parte a vieții mele cotidiene, ar ieși cu ceva în evidență față de celelalte obiecte pe care le am în casă?”. Și mă străduiesc ca răspunsul la toate aceste întrebări să fie afirmativ.

11. Care sunt cele mai importante aspecte de care ții cont în crearea designului unei noi piese de mobilier - acel checklist de la care nu te abați niciodată?

Printre cele mai importante aspecte, la care revin de fiecare dată în procesul de creație, e faptul că mobilierul respectiv trebuie să interacționeze într-un fel sau altul cu corpul uman, să țină cont de ergonomie și să fie plăcut de folosit, dar în același timp, să fie ceva ce oamenii prețuiesc în casa lor. 

Încerc, de fiecare dată când mă apropii de finalul unui proiect, să mă întreb: “Mi-aș pune așa ceva în casă? M-aș uita la asta admirativ? Și chiar dacă devine parte a vieții mele cotidiene, ar ieși cu ceva în evidență față de celelalte obiecte pe care le am în casă?”. Și mă străduiesc ca răspunsul la toate aceste întrebări să fie afirmativ.

12. Anul trecut, ți-ai lansat brandul propriu la ICFF New York, un târg internațional de prestigiu, dedicat mobilierului contemporan. Care au fost reacțiile primite și ce urmează pentru brandul VOICU?

R: Reacțiile au fost pozitive și numeroase, mai ales din zona de proiecte de nișă, de la diferiți designeri, arhitecți care au proiecte de toate felurile în New York, dar și prin alte zone ale Statelor Unite. 

La standul din cadrul ICFF, au ieșit în față destul de mult mesele de dining Eve și Cortina, datorită aspectului lor distinct, organic. Foarte mulți profesioniști din industrie și-au exprimat intenția de a lucra cu noi. 

Am avut plăcerea să-l cunosc inclusiv pe Karim Rashid - un designer de anvergură, pe care îl apreciez foarte mult pentru stilul său cromatic și în același timp ludic în ceea ce privește designul - care ne-a vizitat standul.

Anul acesta am bifat deja, alături de Nord Arin, două târguri internaționale importante: Maison&Objet și Salone del Mobile, iar în curând ne vom vedea la București, la BIFE-SIM, cel mai important eveniment dedicat industriei mobilei din România. 

Invit, cu această ocazie, cât mai mulți români la Romexpo în perioada 18-21 septembrie, pentru a descoperi cele mai noi creații ale producătorilor români. La standul Nord Arin, vor putea viziona atât concepte prezentate în premieră, cât și colecții de living și dining emblematice din lemn masiv - modele validate și apreciate deja la marile târguri de design ale lumii.

13. De ce consideri că mobilierul din lemn este special și cât este de important să îl integrăm în spațiile de locuit ale zilelor noastre?

R: Deoarece consider că natura umană e în continuare legată de restul lumii naturale. 

Și mai consider că e o reacție sănătoasă la suprasaturarea de artificial din jurul nostru. 

A avea piese de mobilier din lemn autentic în casă e, după părerea mea, mai mult decât o dorință de a avea ceva prețios care să împodobească interiorul și care să fie plăcut vizual, ci poate fi chiar un exercițiu de sănătate mintală, de a încerca să reproduci, chiar și într-o mică măsură, lumea naturală în confortul locuinței tale.

Mobilierul din lemn este o reacție sănătoasă la suprasaturarea de artificial din jurul nostru. 

14. Spre final, o recomandare pentru cititori: ce aspecte ar trebui luate în considerare atunci când aleg mobilierul de living și dining?

R: O recomandare ar fi să se gândească ce vor de la el. Vor să-l schimbe des? Sau vor să-l țină ca o mărturie în timp a vremurilor în care trăiesc? Și dacă da, cum vor să arate acea mărturie? E mobilierul pentru ei mai mult decât un obiect strict funcțional? Și dacă da, cum se va încadra mobilierul respectiv în restul casei? Cu ce completează “tabloul” casei lor? 

Acel obiect poate deveni prilej de meditație - cum a fost făcut, din ce materiale, ce fel de cunoaștere e implicată în realizarea lui, ce se va întâmpla cu el în viitor? Cred că depinde de fiecare aici.

O piesă de mobilier poate deveni prilej de meditație - cum a fost făcută, din ce materiale, ce fel de cunoaștere e implicată în realizarea ei, ce se va întâmpla cu ea în viitor?

15. Care consideri că sunt cele mai importante trei tendințe în designul de mobilier care vor prevala în următorii 3-5 ani? Cum răspund creațiile tale la aceste trenduri?

R: Cred foarte mult că tendințele care vor prevala în designul de mobilier vor fi legate de autenticitate, măiestrie și identitate: piese de mobilier care au fost gândite și lucrate de oameni, cu toată măiestria și priceperea lor, cu specificul local al culturii/ regiunii de care aparțin. 

Lumea e suprasaturată de articole de consum produse în masă, slabe calitativ și care răspund unor nevoi concrete și atât; de produsele artificiale, de plastic, cu origini în locuri total străine de ei. 

Aici cred că vine cel mai bine mobilierul nostru în întâmpinarea oamenilor care caută să se distanțeze de hiperconsumerism și de fast-furniture, care caută autenticitate. Mobila Nord Arin e realizată din lemn masiv, un material natural, ușor de acceptat, întrucât e firesc și se găsește aici, în pădurile noastre. 

În plus, în spatele fiecărei piese se află foarte multă muncă de cunoaștere și conceptualizare, pentru a împinge limitele formale ale mobilierului, pentru a-l face să fie diferit fără a-i lua din naturalețe.

Lumea e suprasaturată de articolele de consum produse în masă, de produsele artificiale, de plastic, cu origini în locuri total străine de ei. Aici cred că vine cel mai bine mobilierul Nord Arin în întâmpinarea oamenilor care caută autenticitate.

***

Prin colecțiile sale, Nord Arin promite să aducă artă rafinată, măiestrie și tradiție în fiecare spațiu de living și dining, prin mobilier premium din lemn masiv cu design contemporan și creat cu respect pentru natură.

VOICU îmbină armonios elementele naturale cu tendințele globale, rezultând piese de mobilier funcționale și durabile, care trec cu eleganță testul timpului. Prin stilul său inconfundabil, designerul integrează tradiția și inovația în fiecare piesă de mobilier, combinând tehnologia cu artizanatul pentru a crea noi expresii artistice și manifestări ale stilului contemporan.

Cu ajutorul său, promisiunea Nord Arin devine o certitudine, iar drumul de la o simplă idee la obiecte de artă în casele clienților noștri este o călătorie fascinantă de explorare a unor noi bariere în designul contemporan de mobilier.